Riscam?

Încă de când se nasc, copiii sunt proiectaţi să descopere lumea din jurul lor, să cerceteze, să caute răspunsuri şi să se aventureze către nou.  Asemenea vapoarelor care au fost create să navigheze, deşi ar fi mai în siguranţă dacă ar fi acostate în port, aşa şi copiii au nevoie de cât mai multe experienţe din care să înveţe, să cunoască lumea din jurul lor, să se bucure de viaţă.

Copiii nu trebuie inhibaţi sau opriţi din jocul lor doar pentru că se murdărescă, pot strica ceva sau se pot lovi. Dacă le explicăm şi le arătăm cum funcţionează lucrurile, ei vor învăţa cum să se apere, să facă faţă provocărilor şi să evite pericolele.

Ce copil sănătos nu şi-a făcut măcar un cucui sau o julitură în genunchi? Cum poţi să înveţi să mergi pe bicicletă dacă nu înveţi mai întâi cum să cazi?

Copiii nu trebuie crescuţi cu frică, pentru că ei învaţă să se teamă  şi nu se mai bucură de plăcerea jocului şi a descoperirii, exact cum s-ar întâmpla cu un vapor frumos, lustruit, dar care nu ar fi scos  niciodată în larg, deoarece căpitanul se teme ca vasul să nu păţească ceva. Aşa că vaporul  îşi pierde menirea pentru care a fost proiectat  aceea de a naviga şi de a descoperi locuri şi oameni noi. La fel este şi cu copiii. Protecţia excesivă şi temerea de a nu se întâmpla ceva rău se transmit în comportamentul copilului şi îi vor afecta încrederea în forţele proprii, precum şi evoluţia lui personală şi profesională la maturitate.

De ce au nevoie copiii pentru a fi curajoşi şi fericiţi:

  • Copiii trebuie să se joace cât mai mult în natură: să caute gândăcei, omizi, flori, crengi din care pot construi adăpost pentru păsărele, să se joace în băltoace pentru a studia mormolocii, să facă forme din noroi şi să simtă mirosul pământului. Toate aceste mirosuri, trăiri, mai bine spus experienţe, le vor rămâne întipărite în minte şi în suflet pe întreg parcursul vieţii. Legătura cu natura este foarte importantă în dezvoltarea copiilor.
  • Fetele preferă locurile mici, jocurile statice şi sigure, au mai multă răbdare să deseneze, să se joace cu păpuşile, le place să caute scorburi pentru veveriţe, să culeagă flori , să facă un ierbar, să construiască din pământ case pentru furnici, să hrănească păpuşile cu mâncare făcută de ele din nisip, pe când băieţii funcţionează puţin diferit.
  • Băieţii preferă spaţiile mari, locurile cu mai multe pericole și provocări, unde pot alerga în voie şi unde se pot  juca periculos: să se caţere în copaci, să facă echilibristică pe un zid sau pe un buştean, să taie lemne cu fierăstrăul, să folosească trusa de scule a tatălui,  să se joace de-a cowboii şi indienii, să sară unde este băltoaca mai mare şi, de cele mai multe ori, să ajungă acasă cu hainele negre de murdărie.
  • La vârstele mici, murdăria poate fi frumoasă şi un mijloc de a învăţa. Jucându-se cu ceilalţi, copiii învaţă cum să-şi dea frâu liber imaginaţiei, ceea ce le va folosi foarte mult în procesul lor de dezvoltare şi creştere.

Riscul controlat este o necesitate

Copiii ai căror părinţi au o aversiune față de risc obţin rezultate şcolare slabe la teste şi, de foarte puţine ori, reuşesc să-şi continue studiile la facultăţi, spre deosebire de cei ai căror părinţi sunt mai toleranţi în ceea ce priveşte asumarea riscurilor. Asumarea unor riscuri calculate face parte din procesul de maturizare, de fapt joacă un rol uriaş, spune Sarah Brown de la University of Sheffield.

Vă putem sugera câţiva paşi?

  • Creează pentru copilul tău cât mai multe situaţii în care să-şi asume riscuri calculate în activităţile zilnice.
  • Când eşuează sau nu reuşesc să ducă o sarcină la bun sfârșit , vorbeşte cu copilul tău, încurajează-l să mai încerce.
  • Povesteşte-i întâmplări asemănătoare din propriile tale eşecuri şi cum ai reuşit să treci peste ele.
  • Sărbătoreşte fiecare succes, dar în aceeaşi măsură discută despre eşecuri, pentru a învăţa să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte.
  • Învață-l să se apere, stimulează-i instinctul de conservare.
  • Încurajează-l să colaboreze, să dobândească sentimentul grupului, mai degrabă decât să-i lauzi meritele competiției înverșunate.

Încrederea în tine îți oferă sentimentul de siguranță interioară și este indispensabilă pentru a fi fericit”.

O reteta delicioasa

Iată o rețetă simplă, pe care o puteți face acasă împreună cu copiii dumneavoastră. Așteptăm poze din timpul preparării! Poftă bună!

Turtă dulce
40 de porții de turtă dulce
Timp de preparare: 30 de minute
Timp de coacere: 8 minute
Preîncălziți cuptorul la 180 de grade Celsius

Aluatul
500 g făină
350 g miere
100 g zahăr
100g unt
1 ou
O lingură cacao
10 g bicarbobat de sodiu
3 linguri de lapte
40 g mixtură măcinată din: scorţişoară, cardamon, nucşoară, cuişoare, anason, coriandru

Glazura
350 g zahăr pudră
1 albuş de ou
2-3 picături de zeamă de lămâie
Se bate albuşul foarte tare, se pune zahărul pudră şi zeama de lămâie.
Se amestecă mierea cu untul şi zahărul într-o crăticioară cu fund gros, se pune pe foc foarte mic. Când zahărul este complet topit, stingem focul şi lăsam amestecul să se răcească 3 – 4 minute.
Adăugăm oul, o lingură de cacao, mixtura de mirodenii şi amestecăm bine. Adăugăm faina dată prin sită şi frământăm sau mixăm până la înglobarea perfectă. Vom obţine un aluat extrem de lipicios şi neascultător.
La sfârşit adăugăm bicarbonatul dizolvat în 3 linguri de lapte şi frământăm bine până se încorporează.
Învelim aluatul în folie de plastic alimentară şi îl lăsăm în frigider 24 de ore
După timpul de repaus, împărţim aluatul în 2 bucăţi şi întindem fiecare bucată pe planul de lucru foarte bine înfăinat într-o foaie subţire de 3 – 5 cm.
Decupăm aluatul în diferite forme şi aşezăm turta dulce într-o tavă cu hârtie de copt.
Se coace 8 minute la o temperatură de 180 grade.
După ce se răceşte, se glazurează.

 

Copii, ce mancam primavara?

Schimbarea de sezon este o provocare, aşa că o listă cu alimente ideale primăvara este şi necesară şi binevenită. Tot ceea ce trebuie să faci este să-ţi umpli farfuria cu aceste alimente ideale sau să le combini.
Produsele alimentare, dacă sunt bine alese, în acord cu sezonul, sunt adevărate medicamente. Îţi pot îmbunătăţi starea de spirit, puterea de concentrare, energia, pielea şi metabolismul.

Nucile – cercetătorii spanioli au descoperit că cei care mănâncă nuci au niveluri mai ridicate de serotonină ceea ce le asigura o stare de spirit mai bună decât a celorlalţi.
Spanacul – primăvara fără spanac nu se poate. Spanacul este o bună sursă de fier.
O porţie de spanac proaspăt face exact ceea ce face şi o ceaşcă de cafea: te pune în mişcare.
Ouăle – nu aştepta Paştele să îţi faci plinul cu nutrienţii din ouă. Gălbenuşurile sunt pline de colină, un nutrient cheie pentru regenerarea celulei nervoase şi pentru susţinerea memoriei.
Ceapa verde – are în componenţa sa o serie de vitamine şi minerale care sunt de mare ajutor organismul datorită faptului că îi măresc capacitatea de a face efort fizic. În acest fel, ceapă verde este un bun carburant pentru energia fizică, mai ales că multe persoane se confruntă acum cu astenia de primăvară.
Ridichile – au în componenta lor o cantitate impresionantă de acid folic, fier şi vitamina A, iar studiile au demonstrat că acestea sunt aliaţi puternici în lupta împotriva cancerului. Ridichile sunt foarte benefice în tratarea afecţiunilor stomacului, tratează cu succes bolile ficatului.
Salata verde – este un aliment excelent atunci când vine vorba despre curăţarea arterelor şi a vaselor de sânge, prevenind astfel apariţia bolilor de inimă.
Cerealele – reprezintă o combinaţie ideală de vitamine şi minerale, ceea ce ne va ajuta să avem energia necesară în această perioadă. Este recomandat să consumăm zilnic o porţie de cereale cu lapte sau iaurt.

Noi tendinte in educatie

Cu doar 2 decenii în urmă, tot ce conta în România pentru a avea succes pe plan academic și profesional era să ai cunoștințe teoretice solide. Acum, universitățile și angajatorii caută: abilități practice, creativitate și gândire critică. L-am rugat pe Dr. Dimitrios Nikolaidis, Directorul Departamentului de Economie și Business de la City College – International Faculty of Sheffield University să ne spună pe ce ar trebui să se axeze un copil și de ce abilitățile menționate mai sus sunt atât de importante.

La fel ca majoritatea lucrurilor din zilele noastre, educația se schimbă rapid. Informația circulă foarte repede, iar lucrurile autentice sunt tot mai rare. Acum câțiva ani, autoritatea profesorului era de necontestat. Acum, lucrurile sunt diferite și conceptul de educație este în tranziție. O diplomă de la o universitate de renume este importantă, dar nu este un panaceu. Teoria trebuie îmbinată cu practica, implicând elevii în proiecte reale. Școala trebuie să ofere acestora oportunitatea de a se dezvolta, de a-și exprima talentele. Încă se pune accentul pe memorare și nu pe gândirea critică, încă se caută teoriile și nu aplicarea lor. Familiarizarea cu valori precum etica, integritatea, respectul pentru cei din jur, responsabilitatea și dezvoltarea unei personalități complexe, astfel încât copiii să aibă simțul umorului, entuziasm și să fie pozitivi, ar trebui să fie la fel de importante precum geografia sau geometria. Este timpul ca sistemul educațional să fie supus unei schimbări. Atenția trebuie pusă pe dezvoltarea personalităților care să fie formate din calități umane, cu atitudini pozitive și dorința de a contribui, de a crea, și nu doar pe transmiterea de cunoștințe.
De ce educația britanică? Ce are acest sistem diferit față de celelalte? Cum reușește educația britanică să se numere printre cele mai bune sisteme educaționale?
Universitatea din Sheffield, de exemplu, oferă o educație la cele mai înalte standarde. Se numără printre primele 100 de universități din lume, ocupând poziția 66. Ca nivel de satisfacție în rândul studenților este în primele 10 universități din Marea Britanie. Vrem să: dezvoltăm personalități holistice, punând accentul pe etică, profesionalism, pe dorința de a învăța și de a progresa, pe determinare și concentrare, pe un simț al lumii reale și pe bune abilități în comunicare, micșorând distanța dintre lumea academică și cea profesională.

De ce a lansat Universitatea din Sheffield programele și în România? Este publicul roman deschis către noile tendințe în educație?
În anul 2006, Universitatea din Sheffield a adus în România programele de Executive MBA. Anul trecut am îmbogățit oferta prin programul de masterat în Marketing, Publicitate și Relații Publice, desfășurat în parteneriat cu SNSPA. Ceea ce am remarcat în cei 8 ani de când venim în România este dorința oamenilor de a învăța, susținută de nivelul ridicat de cunoștințe și abilități critice.
Gândire critică, este cel mai disputat termen din educație. Puteți să ne spuneți mai multe despre cum poate fi dobândită ?
Este extrem de adevărat. Există studenți care nu au auzit niciodată termenul. Lucrăm foarte mult cu ei pentru a-și îmbunătăți această aptitudine, trebuie să îi învățăm pe studenții noștri să compare lucrurile, să deslușească înțelesul de dincolo de evident, atunci când citesc ceva, și să sintetizeze informația culeasă din mai multe surse. Gândirea critică este un element vital nu doar pentru studenți, ci și un factor decisiv în viața de zi cu zi, ajutându-ne să ne argumentăm punctul de vedere și să fim convingători într-o conversație, acestea fiind calitățile cheie pe care le caută orice angajator la un proaspăt absolvent.

Ce abilități ar trebuie să-și dezvolte copiii pentru a avea succes mai târziu în viață?
Ar trebui să ne întoarcem la lucrurile de bază. Părinții, împreună cu profesorul, ar trebui să dezvolte o serie de calități care să influențeze pozitiv viața copiilor. Trebuie încurajate valori care să le dezvolte potențialul: dragostea pentru muncă, integritatea, flexibilitatea, grija față de societate, pasiunea pentru progres și dezvoltare.

Aveți doi copii: un băiețel și o fetiță. Pe ce puneți accentul în educația lor?
Dincolo de cunoștințe, care sunt absolut necesare în tot ceea ce facem, încercăm în mod constant să îi învățăm pe cei doi copii, care sunt încă mici – 5 și 8 ani, multe dintre valorile deja menționate: să fie optimiști și să iubească ceea ce fac, să fie perseverenți în orice demers, să fie orientați către rezultatul final pe care să îl obțină prin muncă, să fie sensibili față de cei din jur. Încercăm să îi învățăm să îi respecte pe ceilalți și să fie recunoscători pentru ceea ce au.

Clasa Pregatitoare

Ce aduce nou Clasa Pregătitoare

Noutatea o reprezintă, în primul rând, înlocuirea termenului de grupă cu cel de clasă și apoi trecerea acestei clase pregătitoare în cadrul învățământului primar, ca primă treaptă de școlarizare. Astfel, preșcolarul de 5-6 ani, pășește într-un spațiu nou, ce trebuie să-l atragă și să-i dea încredere – școala.

În OGIS, clasa pregătitoare este organizată atât în grădiniță cât și în școală, în funcție de preferințele părinților. Dotarea sălilor de clasă pregătitoare sunt în concordanță cu cerințele și standardele actuale: tablă tradițională, tablă magnetică și Smart Board, mese și scaune ergonomice, împărțirea spațiului clasei pe colțuri tematice precum: Bibliotecă, Artă, Colțul Tehnic, Știință, Jocuri de masă.

Cadrele didactice au dublă specializare,învățător-educator. Jocul didactic este folosit în continuare ca principală metodă de predare-învățare folosindu-se o mare varietate de materiale didactice și mijloace de învățământ moderne.

Programa pentru clasa pregătitoare își propune să înceapă structurarea comunicării orale și scrise, limitându-se la contextele uzuale, respectiv la acelea în care se regăsește copilul la această vârstă. La această materie, se pune accentul pe dezvoltarea competențelor de comunicare, prin diverse activități interactive. Astfel, copilul învață să se exprime și să comunice cu ceilalți. Competențele de comunicare vizate se referă la ascultarea de mesaje, exprimarea de mesaje orale, receptarea de mesaje scrise (lectură) și redactarea de text simplu. Copiii sunt familiarizați cu alfabetul, învață literele mari și mici de tipar, și le recunosc pe cele de mână. Predarea literelor se face într-o manieră atractivă, pe baza multor imagini și a jocului.

Copilaria timpurie – cea mai importanta perioada

Grupa Mică, pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani, oferă acestora oportunități diverse de explorare, relaționare și învățare.

Copilul se naște pregătit să învețe. Tocmai de aceea, includerea lui în colectivitate de la o vârstă mică îl va ajuta să învețe din interacțiunea cu ceilalți și utilizându-și toate simțurile. Jucându-se alături de ceilalți colegi din grupă, copilul își dezvoltă creativitatea și imaginația, învață să gândească și să se descurce în situații problematice, își dezvoltă noi aptitudini și capacități.

Toate achizițiile dobândite în primii ani de viață îi vor da ulterior un grad ridicat de autonomie și independență.

Iată câteva idei simple pe care educatoarele din Grădinițele Olga Gudynn vi le împărtășesc:

• Căutătorii de comori – curiozitatea celor mici este unanim recunoscută, drept pentru care e binevenită o activitate în care ei vor avea ocazia să scormonească, să descopere obiecte ascunse într-o grămadă cu nisip, cu mălai sau făină;

• Pictura cu pălmuțe – copiii adoră să folosească acuarelele și să creeze lucrări cu totul și cu totul “originale”, mai ales când pot folosi mânuțele în loc de pensule; îmbrăcați-vă în tricouri vechi pe care nu le mai folosiți și împrieteniți-vă cu culorile. Încurajați copiii să se joace liber, să folosească culorile chiar dacă acestea ajung pe hăinuțe sau pe obiectele din jur;

• Lădița fermecată – copiii pot decora o cutie banală, folosind hârtie, staniol, fundițe, ambalaje de la bomboane și o pot folosi ca pe o cutie magică, în care să depoziteze figuri geometrice, jucării mici, fructe sau legume utile în cadrul altor jocuri;

• Instrumente muzicale originale – copiii se distrează realizând și folosind instrumente din borcane în care adaugă cantități diferite de paste, pietricele, semințe.

Educatoarea joacă rolul cristalului care polarizează lumina difuză și o transformă în raze, care se răspândesc într-un splendid curcubeu.  S. Herbiniere – Lebert